Aureliano Amadei are 28 de ani, locuieste la Roma impreuna cu mama lui, nu este implicat in vreo relatie amoroasa, nu are un loc de munca stabil si viseaza sa regizeze filme. Atunci cand regizorul Stefano Rolla ii propune sa devina asistentul sau si sa plece imediat in Irak pentru a lucra impreuna la o pelicula care sa ii aiba ca protagonisti pe italienii din misiunea de pace din Nassiria, tanarul nu sta pe ganduri si isi face bagajele. In data de 12.11.2003, Aureliano Amadei este victima atentatului terorist de la Nassiria si este atat de grav ranit incat trebuie sa suporte o serie de interventii chirurgicale in spitalul nord-american din Irak si ulterior intr-un spital din capitala Italiei. Devenit in mod accidental erou intrucat este singurul supravietuitor civil al atentatului sinucigas cu bomba, Aureliano este vizitat la spital de catre jurnalisti, politicieni si ofiteri ai armatei, insa persoana care il ingrijeste in perioada de convalescenta si care il ajuta sa se maturizeze si sa depaseasca socul emotional pe care l-a indurat in Irak este Claudia, cea mai buna prietena si viitoarea lui sotie.